Intelegerea simturilor II
joi, 4 noiembrie 2010 | Clasat in comunicare non-verbala, pareri, poze | 0 comentarii »Suna bine
Poate ca totul a inceput cu sampania, dar cred ca este ceva ce face ca bauturile si sunetele sa-ti lase gura apa. Asculta o fantana arteziana sau bolborositul unui filtru de cafea.
Pocnitura dopului de la o sticla de sampanie este unul dintre cele mai evocatoare sunete din lumea vestica.
Da, stim ca nu ar trebui sa pocneasca, dar cine poate renunta la aceasta extravaganta si anticipare?
Iubesc muzica. Muzica a devenit coloana sonora a vietii noastre. Momente speciale sunt legate de cantece, iar amintirile ne invadeaza atunci cand ascultam melodia potrivita. Dar nu este doar muzica cea care are rolul atat de important. Versurile, la randul lor, vin cu fraze care pot sa dea un sens vietii noastre, aliind armate, unind intr-un mod inseparabil pe indragostiti.
Muzica este mai importanta pentru noi deoarece ne influenteaza starea de spirit si declanseaza sentimente puternice. Stiam acest lucru dintotdeauna ca pe un fapt divers. Uneori aceste lucruri cunoscute in mod generic devin un fel de steag rosu pentru stiinta. In1995 un neurolog de Bowling Green State University din Ohio s-a decis sa testeze acest aspect. A intrebat cateva sute de barbati si femei de ce este muzica importanta pentru ei.
Sentimentele s-au dovedit a fi nu doar un raspuns, ci mai mult, raspunsul.
Aproximativ 70% din interlocutori de ambele sexe au spus ca muzica era importanta pentru ei deoarece “elibereaza sentimente si emotii”. Urmatorul motiv, la o distanta foarte mare de primul, era capacitatea muzicii de “a inlatura plictiseala”.
Auzul si vorbitul sunt doua dintre cele mai puternice forte pentru crearea unori legaturi emotionale profunde cu orcine. Sa asculti fara sa vorbesti inseamna sa-ti pierzi personalitatea, iar conversatia se stinge.
Perceperea parfumului
Cele doua simturi umane mirosul si gustul se intrepatrund atat de mult incat este greu sa-l percepi pe unul fara sa-l simti si pe celalalt. Impreuna, cele doua vorbesc mai direct decat emotiile, amintirile si visele noastre. Mirosul domina gustul. Oamenii au patru gene de vaz, dar peste 1.000 sunt alocate mirosului.
Cu aproximativ 400.000 de parfumuri recunoscute in toata lumea, avem acces la un depozit incredibil de potentiale conexiuni.
Se spune ca mirosul este aproape exclusivist pastrat in memoria de lunga durata. Altfel, de ce folosea Marcel Proust mirosul unei prajituri ca sa-i trezeasca amintiri si nu forma sau denumirea ei?
In ultima decada, am aflat mai multe despre cele cinci calitati de baza ale gustului – acru, dulce, sarat, amar si cel mai recent descris umami* – decat am stiut in cei 2.000 de ani care au trecut.
Suntem la inceputul unei revolutii a gustului.
Explorarea gustului (si a mirosului ca partea mai larga a acestuia) este acum o componenta importanta a Cercetarii si Dezvoltarii. Problema este ca dintre toate simturile, gustul ramane si cel mai greu de masurat. Este foarte subiectiv. Este foarte greu sa-ti dai seama de elemetele unei arome atunci cand cantitatile sunt mici si precise.
Solutia oferita de stiinta? Oamenii de stiinta din acest domeniu sunt in cautarea unor gusturi si ingrediente noi. Le vaneaza, le localizeaza, le prind, si apoi le iau acasa ca pe niste comori pentru a le analiza si apoi recrea in laborator.
Si totusi, cea mai mare provocare ramane aceeasi. Cum poti sa prevezi ce le va placea oamenilor? Incearca sa folosesti emotiile umane, nu apela la chimie. Gustul si mirosul reprezinta doua oportunitati majore in crearea unui produs iubit.
Exemplul meu preferat este minunata campanie lansata de Apple pentru iMac. Au luat gustul din gura si l-au pus in inima prin reclamele lor pentru iMac. Au creat calculatoare in nuante de capsuni, struguri si afine. Si mesajul? YUMMY!
Acea atingere magica
Adevar: Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc. Adevar: Pielea omului are o retea speciala de centri nervosi. Adevar: degetele, limba si buzele noastre au cele mai multe terminatii nervoase.
Cu ajutorul degetelor putem sti imediat daca ceva este fin, aspru, dur, moale, umed, uscat, fierbinte sau rece, cu ajutorul terminatiilor nervoase. Daca alaturam aceasta sensibilitate cu muschii si incheieturile care ne spun cata forta sa aplicam sau este aplicata asupra noastra, putem obtine senzatii intense de la aproape orice lucru cu care intram in contact.
Nu-i de mirare ca atunci cad totul merge bine, spunem ca ne simtim bine…
Sunt locuri in care ne simtim atat de bine, incat ne inspira. Italia este pe primul loc in aceasta lista. De indata ce ai ajuns pe un aeroport italian, stii ca te afli pe taramul imbratisarilor. S-au facut multe studii care sa releve daca italienii ating mai mult decat alte popoare sau nu. Concluzia? Da, asa este. Italienii au fost invatati “sa nu atinga” iar superba lor mostenire a designului tactil izvoraste direct din mainile lor supersensibile.


